de Monica „DNA Hîc” Macovei (extrasa din „Codul e Penal doar pentru cine vrem noi”)
In urma cu foarte multi ani, intr-un orasel de provincie fara strazi asfaltate sau luminate exista un sediu de politie mic si darapanat ce ingreuna munca in conditii eficiente a agentilor de politie locali. Astfel dupa diverse cereri, solicitari si plangeri pe la centru s-a decis ca e timpul ca politia sa se mute in casa mare si noua.
S-a gasit locatia, s-au tocmit muncitorii si pregatirea noului sediu a intrat in linie dreapta. De indata cum s-a aflat de acest lucru, si se stia de situatia „precara” a bugetului de la MAI, agentii comerciali din oras, implicati in comertul cu materiale de constructie si nu numai s-au grabit sa „sponsorizeze” lucrarile fiecare dupa putinta.
Sponsorizarea a fost bine primita si lucrarea rapid facuta, fapt pentru care politia s-a mutat curand la casa noua si putea sa devina mai eficienta si operativa ca inainte.
Timpul a trecut, si impreuna cu el au trecut pe strazile din oras tot mai multi soferi bauti, soferi fara permis sau cu masinile intr-o stare tehnica deplorabila care daca n-au respectat cel putin o lege de ce ar respecta-o si pe a doua?
Prinzand veste de acest lucru, seful de la judet a decis sa trimita sistematic o serie de argati care la diverse ore din zi si din noapte sa faca filtre pentru a putea stabili daca intr-adevar soferii orasului in cauza sunt adevarate modele pentru societate sau daca nu cumva subalternii sai din micul orasel au pierdut mapa cu procesele verbale si astfel de o buna perioada de timp nu mai raporteaza nici o amenda la hectar.
Mare i-a fost uimirea sefului de la judet atunci cand a aflat ca de fiecare data cand argatii lui mergeau in orasel se intorceau cu un teanc de amenzi, iar atunci cand sarcina de supraveghere a traficului si de sanctionare a celor care incalca legea cadea in spatele politistilor locali, amenzile fie lipseau cu desavarsire, fie erau doar avertismente si amenzi minore pentru contraventii precum nepurtarea centurii de siguranta.
Intrigat de acest fapt, seful de la judet i-a trimis de indata depesa sefului de la oras pentru a solicita intensificarea actiunilor si a cerut imperativ rezultate.
Mai in gluma, mai in serios, seful mic de la oras l-a chemat la el pe cel mai bun agent al sau si i-a dat ordin sa iasa in strada si sa nu se intoarca inapoi la sediu fara cateva permise si amenzi mai „grase” ce urmau sa multumeasca, cel putin pentru o perioada pe seful mai mare de la judet.
Agentul si-a luat cascheta din dotare, carnetelul de amenzi si a pornit pe strazi. Astfel dupa ceva vreme, observa si opreste o masina la intamplare, la volanul careia se afla cetateanul turmentat, un oarecare patron local ce nu era la prima abatere de acest gen. Amintindu-si de ordinul primit, asemeni unui mercenar cu sange rece, agentul respectiv il anunta cat se poate de senin pe cetateanul turmentat ca o sa-i retina permisul si ca urmeaza sa-i deschida si dosar penal pentru ca sa conduci baut e o infractiune nu o contraventie.
Afland acest lucru, cetateanul turmentat, scoate din buzunar o caramida ce la vremea ei costase cat 3 salarii de-ale agentului in cauza, formeaza numarul personal al sefului mai mic de la oras si-l instiinteaza pe acesta de „obraznicia” agentului, si ii aminteste sefului de bunavointa de care a dat dovada cetateanul turmentat, atunci cand politia renova si nu prea avea, iar cetateanul cu drag „sponsoriza”.
Seful, om dintr-o bucata, ii cere cetateanului turmentat sa paseze caramida agentului de politie, caruia ii ordona sa treaca cu vederea peste „mica” infractiune comisa de cetateanul turmentat, caci vedeti voi e om si omul mai si greseste, si ii recomanda agentului sa ia in considerare inlocuirea infractiunii cu o contraventie usoara caci totusi cetateanul turmentat a sponsorizat si datorita unor oameni ca el noul sediu al politiei e ceea ce e.
Cum ordinele nu se discuta ci se executa, agentul a trecut la fapte si astfel i-a permis unui alt infractor sa circule linistit pe soselele din micul oras, punand in pericol viata celorlalti participanti la trafic. Bineinteles ca, desi au trecut ani buni de atunci, chiar si in ziua de azi, pe strazile orasului circula inca nestingheriti multi alti cetateni turmentati ce abuzeaza de lege intr-un mod constant fiindca stiu ca n-or sa pateasca mare lucru daca atunci candva au sponsorizat.
Morala fabulei vine-n versuri:
Atunci cand ai sponsorizat
Poti fi zilnic turmentat
Cand politistul obedient te opreste
De sanctiune un simplu telefon te fereste