Inca una cu cifrele

Trebuie sa va spun de la bun inceput ca mie nu mi-a placut niciodata matematica. Si nu fiindca era prea grea sau mai stiu eu ce ci fiindca in generala am avut un profesor care m-a facut sa urasc materia la propriu, la fel cum s-a intamplat cu franceza in ultimii doi ani de liceu. Si totusi n-am prea avut de ales si a trebuit sa le invat pe ambele, iar acum nu-mi pare rau c-am facut-o.

Da sa revenim la cifre, in timp ce pe grupurile de Facebook se postau statistici privind prezenta la vot, inspre seara cineva a comentat la una dintre postari cat se poate de pertinent zicand: „cam astia sunt, restul suntem in vestul Europei”. Omul nici nu stie cat adevar sta in enuntul lui si mai ales ce relevanta majora o are treaba asta vis-a-vis de rezultate.

In primul rand trebuie mentionat faptul ca cei plecati din tara si care stiu din ce motive au plecat se prezentau la vot fara nicio ezitare. Pe cine anume votau nu conteaza deloc, important e ca votau.

In al doilea rand, cumulata cu satele arondate, populatia emigranta a Avrigului reprezinta cam 25% din totalul populatiei cu drept de vot.

Acuma fie ca adunam astia 25% la totalul prezentei la vot facand o simulare ipotetica bazata pe faptul ca cei plecati au o posibilitate sa voteze electronic sau prin corespondenta, fie extragem procentul de 25% din volumul total de votanti cu resedinta in Avrig si satele arondate, vom obtine o prezenta la vot de putin sub 75%.

Probabil veti considera ca-i irelevant aspectul asta, insa in fond e cat se poate de relevant pentru ca se fac niste calcule eronate si pentru ca sistemul trebuie regandit. Intai trebuie luat in calcul ca la o prezenta la vot de 75% exista posibilitatea ca alegerile dintr-un singur tur sa fie legitime atunci cand unul dintre candidati obtine 50%+1 din voturi pentru ca e investit cu o majoritate absoluta a numarului de cetateni cu drept de vot si nu cu o majoritate simpla cum s-a intamplat acum. Suna utopic, dar nu-i chiar asa. Pana la urma Iohannis, Maricuta sau mai nou Astrid Fodor asa au castigat. Apoi in cazul de referendumuri situatia ar sta cu totul altfel pentru ca pragul minim s-ar atinge mai usor. Si nu in ultimul rand o cifra exacta si concreta de cetateni cu drept de vot poate sa reduca numarul de semnaturi necesar pentru a candida.

E destul de complexa situatia asta pentru ca o solutie trebuie luata la nivel de Uniune Europeana in primul rand si apoi aplicata in tarile de origine. In Spania de exemplu, la alegerile locale toti cetatenii UE au drept de vot pe principiul „convietuiesti cu noi, decizi cu noi”. Nu e o necesitate foarte mare, dar e un exemplu de corectitudine politica. Un sistem informatizat si bine gestionat ar trebui sa sa-i excluda de pe listele electorale pe cei care si-au schimbat resedinta (nu si domiciliul) pe perioada in care se afla inregistrati cu resedinta legala pe teritoriul altui stat. Si sunt de acord cu lucrul asta chiar daca presupune sa-mi suspende dreptul de vot cat timp sunt aici pentru ca in fond mie mi s-a dat dreptul asta aici, iar decizia trebuie s-o ia si o iau oricum doar cei ce se afla efectiv in Avrig, ca eu unul si daca as vrea n-am cum sa votez acolo.

Sigur ca veti spune ca nu toti cei care sunt in afara tarii au si rezidenta legala si atunci tot o sa ramana un procent care vor aparea pe liste la Avrig desi poate ca sunt la Paris. Corect, exista un volum de emigranti ce au plecat si lucreaza la negru, motiv pentru care o sa existe mereu o marja de eroare. Insa prin tarile straine munca presupune si acte de resedinta, iar munca la negru e aproape inexistenta. Spun aproape pentru ca mai sunt de se risca, insa intr-un procent foarte foarte mic.

Si daca s-ar face o normalizare a capacitatii de vot nu doar ca n-ar mai avea vreo relevanta sondajele si rezultatele speculative, dar s-ar putea oferi o perspectiva noua, concreta si exacta asupra rezultatelor si din punct de vedere statistic treaba ar sta mult mai altfel.

E de noaptea mintii sa consideri ca nu s-au prezentat la vot, ca n-au vrut sau n-au avut optiuni unii carora in fapt le este imposibil sa voteze din diverse considerente si sa le imputi intr-un fel sau altul „esecul” procesului democratic.