Scriam intr-un articol anterior despre faptul ca la o sedinta de consiliu anterioara mai multi preoti, reprezentanti ai unor biserici locale au cerut finantare de la Consiliul Local, iar primarul a fost cel care a facut lobby in acest sens.
In articolul respectiv avertizam de caracterul discriminatoriu cu care s-a facut de catre primar repartizarea sumelor pentru fiecare in parte, dar si de faptul ca cel mai normal e ca finantarea sa se faca in mod egal, iar banii sa ajunga la fiecare biserica in parte.
Spre surprinderea mea, la vremea respectiva Consiliul Local Avrig a votat pentru acordarea sprijinului financiar catre cele 4 biserici care l-au cerut, dar cu o mare modificare fata de propunerea initiala, si anume ca sumele sa fie egale pentru toate cele 4 biserici (10.000 lei) pentru ca intr-un final sa se faca o economie de 20.000 fata de propunerea primarului.
A fost in opinia mea o decizie corecta prin prisma faptului ca s-au impartit banii in mod egal si ca s-a facut o economie de 1/3 din suma totala propusa, totusi nu stiu daca a fost si o decizie buna, atat timp cat a creat un precedent relativ periculos.
De ce spun asta? Ei bine la ultima sedinta a Consilului Local din acest an, pe ordinea de zi s-a inscris acordarea de ajutor financiar catre alte 4 biserici. Bineinteles ca oamenii au incercat manati de faptul ca „ceilalti” au reusit sa obtina sustinerea financiara, dar spre dezamagirea lor au esuat in acest demers.
De ce au esuat? De ce „economia” anterioara de 20.000 de lei nu s-a impartit intre acesti noi solicitanti in mod echitabil? Pai raspunsul e relativ simplu si e determinat de mai multi factori.
In primul rand bisericile care au facut solicitarea initiala sunt ca pondere de populatie acoperita relativ mai mari decat cele care au facut a doua solicitare si astfel din punct de vedere electoral, mesajul unui politician ajunge la un target de populatie mai mare.
In al doilea rand preotii din anumite biserici care au primit bani sunt „renumiti” pentru afilierea lor politica. Ba mai mult cel putin doi dintre ei sunt deja arhi-cunoscuti in Avrig pentru patima cu care-i sustin pe smenarii ce le-au dat bani si le-au finantat „afacerea spirituala” ani la randul si mai ales pentru desele invocari ale acestor smenari in timpul predicilor din perioada electorala. Ca sa nu mai vorbim si de evenimentele socio-culturale unde smenarii sunt nelipsiti si ridicati in slavi tot de acesti preoti.
Si astfel cand se solicita bani din partea unor preoti, consilierii n-au cum sa refuze pentru ca s-ar rupe lantul vicios de manipulare sociala si n-ar mai ajunge voturile la cine trebuie. Bineinteles ca intre bisericile care au primit bani in prima faza exista si exceptii, dar sunt minoritare si nu puteau sa fie discriminate pentru ca astfel consilierii riscau sa fie „afurisiti” de preotii respectivi la urmatoarele predici.
Revenind la solicitarea actuala putem spune fara menajamente ca precedentul periculos a fost creat de catre consilieri aproband solicitarea anterioara, pentru ca acum preotii carora le-a fost respinsa solicitarea pot oricand sa intenteze proces impotriva Consiliului Local Avrig si sa-si ceara dreptul invocand evident caracterul discriminatoriu cu care se impart banii la Avrig.
Stiu ca multi vor spune ca asa ceva nu este posibil, insa la cat de bine pregatita e Primaria Avrig si Consiliul Local Avrig din punct de vedere juridic (ultimul proces l-au pierdut prin neprezentare si a trebuit sa se plateasca daunele din banii nostri ai tuturor) sunt sigur ca oricine ar intenta proces in acest moment, pentru orice abuz are sanse foarte mari sa castige atat timp cat avocatul in cauza stie sa-si faca meseria si sa dovedeasca de fapt abuzurile ce se comit.
Intr-un oras cu o gestionare democratica si corecta a banilor, un consiliu local responsabil aloca inca de la inceput un buget anual destinat lacaselor de cult sau comunitatilor religioase, stabilea o serie de criterii pentru acordarea de ajutoare financiare (gen vechimea bisericii, starea cladirii, media cheltuielilor anuale, populatia deservita versus suma cheltuita anual in acest scop, volumul de donatii primite de la populatie si veniturile bisericii respective) si in baza acestor criterii de eligibilitate stabilea si un cuantum procentual care-i revine fiecarei biserici din bugetul total alocat pentru finantare. Astfel banii se imparteau corect, la toata lumea si fara vreun fel de discriminare.
In schimb la Avrig, biserica cu cele mai mari venituri si care cheltuie banii in NESIMTIRE si in nestire a fost cea mai finantata de la bugetul local, iar preotii de acolo care n-au facut doar burta mare ci si obrazul gros cer cu un tupeu si o nesimtire de nemaivazut in continuare bani de la bugetul local santajand de fiecare data cand au ocazia politicienii locali ca sa-si atinga scopul, in timp ce cu aceeasi nesimtire cer TAXA anuala de la fiecare avrigean arondat in parte, chiar daca omul respectiv frecventeaza sau nu biserica, iar bisericile cu venituri mici, cu cladiri de patrimoniu in stare de degradare continuata si cu un volum si mai mic de bani stransi din donatii si taxe sunt pur si simplu IGNORATE, SFIDATE si BOICOTATE de consilierii locali pentru ca oamenii ce frecventeaza bisericile respective le sunt adeseori potrivnici smenarilor ce conduc Avrigul si bineinteles ca nu merita finantare.
Intr-un oras normal, o biserica precum „Duminica Floriilor” din Avrig era probabil prima pe lista finantarilor datorita cladirii de patrimoniu si starii de degradare in care se afla. Intr-un oras normal bineinteles. Avrigul nu mai e de mult oras normal. Nu mai e de mult oras…